« »
 
[]« Clinare » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 2, col. 373b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/CLINARE
CLINARE, pro Inclinare, Gall. Se baisser. Mirac. S. Zitæ tom. 3. April. pag. 510. col. 2 :
Ipsa (mulier) stetit attracta de renibus, ita quod recte sine baculo ire non poterat vel se Clinare.