« »
 
[]« 3 corba » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 2, col. 560a. http://ducange.enc.sorbonne.fr/CORBA3
3. CORBA, Tigillum incurvum, pars aratri, Gall. Courbe. Inventar. ann. 1361. ex Tabul. S. Vict. Massil. :
Item duas Corbas aratri.
Hinc Corbesson, Jugum, quo boves plaustro subjunguntur, quia incurvum est, dicitur in Lit. remiss. ann. 1451. ex Reg. 181. Chartoph. reg. ch. 27 :
Le suppliant d'un Corbesson de beufs... donna audit feu prestre ung cop par la teste.
Ejusdem originis videtur vox Corbet, qua instrumentum ferreum ligno cædendo aptum significarunt. Lit. remiss. ann. 1397. ex Reg. 152. ch. 192 :
Seurvint un nommé Wit Duflois tenant en sa main un hostil esmoulu, nommé fermant ou Corbet, dont il entendoit à couper bos. Courbet,
eodem sensu, in aliis Lit. ann. 1390. ex Reg. 140. ch. 148 :
Icellui Hennequin getta après ledit larron un Courbet ou sarpe, dont on coppe les bois. Une sarpe ou Courbet,
in aliis ann. 1408. ex Reg. 163. ch. 169. Courbeil ou scerpe à taillier vignes, in aliis ann. 1420. ex Reg. 171. ch. 232. Huc etiam spectare opinor Corbete, de qua in Comput. Rob. de Seris ex Reg. 5. fol. 4. r°. :
Une selle de guerre,... la couverture de veluel vert bordée de Corbetes.
Vide supra Corale 1. et infra Curva.