« »
 
[]« Mandicare » (par les Bénédictins de St. Maur, 1733–1736), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 5, col. 213c. http://ducange.enc.sorbonne.fr/MANDICARE
MANDICARE, pro Mendicare, in Charta ann. 1407. tom. 1. Hist. Dalphin. pag. 87 :
Aliæ vero (gardæ vacant) propter recessum aliquorum ex dictis garderiis, qui recesserunt a dicta castellania et a patria Dalphinali, aliqui Mandicando, et alii aliter et alio modo nullis bonis sibi relictis.