« »
 
[]« Pertusare » (par C. du Cange, 1678), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 6, col. 290a. http://ducange.enc.sorbonne.fr/PERTUSARE
PERTUSARE, Perforare, Italis Pertugiare. Guibertus lib. 1. de Vita sua cap. 22. de fulmine :
In quorundam sinus flamma subintroiit, pedules ac soleas Pertusando per extrema progreditur.
Hinc forte nostris nomen mansit ejusmodi majori securi, quam Pertuisane dicimus.