« »
 
[]« 2 pisca » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 6, col. 333b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/PISCA2
2. PISCA, Piscatus, Gall. Pêche, alias Peschage. Charta circa finem xj. vel initium xij. sæc. in Reg. 3. part. 1. Armor. gener. pag. 111 :
Acomodavit quoque eidem Stephano quinquaginta solidos pro Pisca sclusæ.
Alia ann. 1332. in Reg. 66. Chartoph. reg. ch. 1333 :
Proviso etiam quod non teneat nec fieri faciat Piscam in dicto loco, nisi prout est fieri consuetum in terra per ipsos, qui non habent a principe vel longa consuetudine jus piscandi.
Charta Hugon. Archiep. dom. de Partenay ann. 1268 :
Et encore oguissent à prendre et à espleiter treis Peschages à chascun an en celui estanc desusdit. Pescaille
vero et Peschalle, dicitur de piscibus piscando captis. Stat. ann. 1369. tom. 5. Ordinat. reg. Franc. pag. 253. art. 9 :
Nous avons ordenné que nul marchant, ne autre, ne puisse... mettre.... denrées embouchées avec franche (l. fraische) Pescaille.
Lit. remiss. ann. 1398. in Reg. 154. ch. 15 :
En laquelle nasselle avoit un vaissel, nommé vivier, dedans lequel vivier avoit certaine quantité de menue Peschalle.
Hinc navicula piscatoria, Batellet pescheret appellatur, in Ordinat.[] ann. 1415. ex Reg. 170. ch. 1. Vide infra Piscataria.