« Propræfecto » (par C. , 1678), dans , et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 6, col. 534b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/PROPRAEFECTOPROPRÆFECTO, Propræfectis. Observat Henricus Valesius ad Ammiani Marcellini lib. 14.
aliud esse agere pro præfecto, aliud agere pro præfectis. Agere enim pro
præfecto, dici eum, cui Præfectus urbi, seu Præfectus Prætorio in
speciali negotio vices suas mandavit : at vero pro præfectis agere dici, qui ordine
Codicillorum vicariam potestatem exercet. Hunc vide et Gruteri Inscript. 370.
3.
speciali negotio vices suas mandavit : at vero pro præfectis agere dici, qui ordine
Codicillorum vicariam potestatem exercet. Hunc vide et Gruteri Inscript. 370.
3.
