« »
 
[]« Quonius » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 6, col. 618b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/QUONIUS
QUONIUS, pro Conius, Cuneus, sigillum ferreum, quo nummi cuduntur, Gall. Coin ; Quing, in Lit. ann. 1390. ex Reg. 138. Chartoph. reg. ch. 195 :
Un fran d'or du Quing et forge du roi nostre sire.
Stat. antiq. Florent. lib. 3. cap. 129. ex Cod. reg. 4621 :
Domini monetæ seu aliquis alius.... partiri faciat... Quonium, torsellum, pilam, etc.
Vide supra in Coniare.