« Sarreuria » (par P. , 1766), dans , et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 7, col. 313a. http://ducange.enc.sorbonne.fr/SARREURIA
SARREURIA, Sera, Gall. Serrure, alias Sarruze et Serreuse. Consuet.
vicar. Bitur. ex Chartul. S. Sulpit. fol. 85. v° :
de Sarreuriis, unam.Lit. remiss. ann. 1476. in Reg. 195. Chartoph. reg. ch. 1601 :
Le suppliant et icellui Mathieu rompirent la Serreuse d'un coffre auquel ilz prindrent trois goubeletz, trois tasses, une Serreuse d'argent à usaige de femme.Quo ultimo loco zona vel fibula intelligenda videtur. La Sarruze d'un buffet, ibid. ch. 1608. Vide Sarratura.