« »
 
[]« Tabuletus » (par les Bénédictins de St. Maur, 1733–1736), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 8, col. 010a. http://ducange.enc.sorbonne.fr/TABULETUS
TABULETUS, Tabellula, eadem notione qua Tabula 14. Inventar. S. Capellæ Paris. ann. 1376. ex Bibl. Reg. :
Item quidam Tabuleti argenti deaurati claudentes et firmantes cum cherneriis ornati de minuta perreria et de perlis.
Inventar. aliud Gallicum :
Item uns Tableaux d'argent doré fermans à charnieres, ou il y a plusieurs reliques, aornée de menue prierrerie et de pelles.