« »
 
[]« Carea » (par les Bénédictins de St. Maur, 1733–1736), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 2, col. 166a. http://ducange.enc.sorbonne.fr/CAREA
CAREA, Onus carri, Gall. Charetée, alias Charée. Chartular. SS. Trinit. Cadom. :
ii. mod. bladi et i. Caream et i. carigatam ferri.
Ibid. fol. 54. verso :
A quaque Carea unam garbam.
Fol. 55. verso :
Semel debent cariare in Augusto in die quatuor Careas.
Et fol. 57 :
Semel cariare in Augusto in die tres Careas.
Vide Carreda.
P. Carpentier, 1766.
Nostris Charretée, olim Carée. Lib. nig. 2. S. Vulfr. Abbavil. fol. 45. v° :
Unam Caream feni super quoddam pratum.
Charta ann. 1416. ex Chartul. 23. Corb. :
Quatre ou chieincq Carées de herbage et fan, etc.
Vide infra Careia 1.