« »
 
[]« Impromittere » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 4, col. 313c. http://ducange.enc.sorbonne.fr/IMPROMITTERE
IMPROMITTERE, perperam pro Intromittere. Vide in hac voce. Charta ann. 1105. apud Lamium in Delic. erudit. inter notas ad Hodœpor. Charit. part. 3. pag. 1099 :
Si unquam in tempore de prædictis rebus præsumpserit agere, causare, tollere, contendere, Impromittere, intentionare, aut pro placito fatigare, etc.