« »
 
[]« 4 incantare » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 4, col. 319b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/INCANTARE4
4. INCANTARE, Cantare, legere. Parid. de Grassis Cærem. capell. Papal. MS. :
Quoniam hi decem et novem ordinarii (sermones) Incantati Evangelii currentis expositionem, et in Dei laudem aguntur, sacri vocantur.
Vide Forcellin.