« »
 
[]« Sorare » (par P. Carpentier, 1766), dans du Cange, et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 7, col. 529b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/SORARE
SORARE, f. Separare, disjungere ; nisi sit pro Serare, arctare ; quo sensu Serrare dicunt Itali. Stat. Vallis-Ser. cap. 61. ex Cod. reg. 4619. fol. 116. v° :
Non sit aliquis conductor,...... qui audeat nec præsumat Sorare, alargare ipsas seraturas, polpedos et assides positos pro includendo.