« Sorare » (par P. , 1766), dans , et al., Glossarium mediae et infimae latinitatis, éd. augm., Niort : L. Favre, 1883‑1887, t. 7, col. 529b. http://ducange.enc.sorbonne.fr/SORARESORARE, f. Separare, disjungere ; nisi sit pro Serare, arctare ; quo sensu
Serrare dicunt Itali. Stat. Vallis-Ser. cap. 61. ex Cod. reg. 4619. fol. 116.
v° :
Non sit aliquis conductor,...... qui audeat nec præsumat Sorare, alargare ipsas seraturas, polpedos et assides positos pro includendo.

